Miza sancțiunilor economice dictate de Rusia. MAE: Federația Rusă nu se află în poziția de a „sancționa”, la rândul său, comunitatea internațională

Impactul măsurilor de retorsiune aplicate de Rusia asupra României, prin interdicția pentru exporturile din UE și SUA, nu este numai unul direct, al produselor alimentare de 60 de milioane de euro vândute de firmele românești în Federația Rusă în primele cinci luni, ci și unul indirect, ținând cont că avem de-a face cu un un conflict geo-politic extrem de periculos, sunt de părere analiștii consultați de gândul.

„Aceasta ar fi o interpretare foarte îngustă a efectelor de ordin economic. Trebuie să ținem cont că avem de-a face cu un conflict geo-politic extrem de periculos și care testează aranjamentele de securitate în Europa”, este de părere profesorul de economie Daniel Dăianu.

În opinia lui, conflictul obligă la realocare de resurse, cum ar fi creșterea bugetelor pentru apărare și dezvoltarea infrastructurii esențiale. „Vedem cum se pun la bătaie mijloace tot mai sofisticate, non-convenționale în această confruntare – atacuri informatice, care înseamnă costuri și mobilizare de resurse inteligente”, atrage atenția profesorul de economie.

Pe de altă parte cresc șansele ca zona euro, în ansamblu, să reintre în recesiune economică, ceea ce va afecta și economia României.

„Aversiunea față de risc va crește, mai afectate fiind țările mai apropiate de Rusia. Vedem cum Finlanda deja este mai mult decât ingrijorată de impactul actualului conflict și escaladarea sancțiunilor. Țările baltice sunt într-o situație similară, ca și Polonia”, remarcă Dăianu.

Faptul că au existat unele intrări de capital în România în ultimele luni este mai puțin relevant, crede Dăianu, mai ales că avem de-a face cu capital de portofoliu -bani calzi- , care poate pleca usor așa cum vine. „Criteriul corect după care se judecă impactul crizei geo-politice este legat de investiții străine directe, în producție, infrastructură. Analiza trebuie să privească situația economică de ansamblu în regiune”, punctează Dăianu.

Efectul, consumatorii ar putea avea de câștigat prin prețuri mai mici

În plus, Dăianu spune că, așa cum au remarcat unii analiști, efectul asupra economiei României, asupra fermierilor autohotni, se poate manifesta prin exacerbarea concurenței pe piața locală, iar cei ce ar putea avea de câștigat vor fi consumatorii, prin prețuri mai mici la alimente. Cei care vor pierde vor fi însă producătorii autohtoni.

„Consumatorii ar avea de câștigat prin prețuri mai mici, dar producătorii autohtoni pot pierde copios, ei fiind deja cu o competitivitate scăzută”, spune Dăianu, care amintește și de subvențiile practicate în România care sunt mult inferioare celor din alte țări UE.

România a exportat în Rusia în 5 luni mai multe produse vegetale și alimentare decât în întreg anul trecut

Cât privește exporturile românești de produse vegetale și alimentare pe piața rusă, acestea au luat un avânt puternic în acest an, depășind cifrele totale pe întreg anul trecut. Concret, în primele cinci luni din acest an, România a exportat în Federația Rusă produse vegetale și alimentare în valoare totală de 69,9 milioane de dolari, cu 26% mai mult decât în întreg anul 2013, reiese din datele remise gândul de Ministerul Economiei.

Între produsele alimentare și vegetale din România care au ajuns pe piața rusă se numără cereale, fructe, semințe, zahăr și produse zaharoase, conserve din legume și fructe, preparate alimentare diverse, băuturi alcoolice, dar și cacao.

Pe de altă parte, într-un răspuns remis gândul, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat că decizia Federației Ruse, prin care a interzis sau restrictionat pe un an exporturile din Europa sau SUA, „se află în analiza autorităților române cu competențe în domeniu”. „Partea română nu a decis, în mod unilateral, impunerea de măsuri restrictive la adresa Federației Ruse, măsurile restrictive constituind o acțiune a UE, adoptată în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comună, de către toate cele 28 de state membre UE, inclusiv România”, a precizat MAE.

Ministrul Agriculturii: „Sancțiunile împotriva statelor UE afectează și România”

Decizia Rusiei de a interzice majoritatea produselor alimentare din UE va afecta indirect producătorii români, pentru că exporturile din Europa s-ar putea redirecționa pe continent, inclusiv pe piața românească, creând presiune asupra fermierilor, afirmă ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

„Sancțiunile împotriva statelor UE afectează și România, chiar dacă noi nu exportăm foarte mult alimente pe piața rusă. În 2013, România a exportat în Rusia produse alimentare de 41 milioane de euro. România ar putea fi, însă, afectată, pentru că o serie de alte țări din UE, care exportau masiv în Rusia, vor trebui să-și găsească altă piață de desfacere și vor crea astfel presiune și asupra producătorilor români, printr-o concurență agresivă”, a declarat Daniel Constantin pentru Mediafax.

Federația Rusă, al 7-lea partener comercial al României

Federația Rusă este al șaptelea partener comercial al României (dupa Germania, Italia, Ungaria, Franța, Turcia și Polonia), cu o pondere de 3,4% din total, al nouălea partener la export, cu o pondere de 2,8%, și al șaselea partener la import (după Germania, Italia, Ungaria, Franța și Polonia), cu o pondere de 4,3%.

Vânzările de vehicule reprezintă o treime din exporturile românești către Rusia, care au urcat anul trecut cu 500 milioane dolari, la 1,84 miliarde dolari, iar mașinile, aparatele și echipamentele electrice totalizează un sfert din livrări, în top figurând Dacia, ArcelorMittal, Michelin sau Danfoss, potrivit Mediafax.

România a exportat pe piața rusă, în 2013, cereale, fructe și semințe în valoare de 51,56 milioane de dolari, reprezentând 2,8% din totalul exporturilor românești către piața rusă.

La acestea s-au adăugat exporturi de produse alimentare de 3,8 milioane de dolari, în creștere cu 35,7% față de 2012, între care zahăr și produse zaharoase, preparate din legume și fructe, preparate alimentare diverse, băuturi alcoolice, dar și cacao.

De exemplu, în 2013, România a exportat pe piața rusă cacao de un milion de dolari în Rusia, reiese din datele remise gândul de Ministerul Economiei.

În top 10 al produselor exportate de România pe piața rusă, produsele vegetale se află pe locul 8. Cerealele dețin cea mai mare pondere, din România fiind exportate anul trecut către Federația Rusă cereale în valoare de 45,6 milioane de dolari, potrivit datelor remise gândul de Ministerul Economiei.

Față de anul precedent, în 2013 exporturile de produse alimentare au crescut cu 35,7%.

Exporturi duble pe primele 5 luni la produse vegetale

Exporturile de produse vegetale din România către Federația Rusă s-au dublat în primele cinci luni din acest an față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce exporturile de produse alimentare au urcat cu 71,4%, reiese din datele remise gândul de Ministerul Economiei.

Exporturile de produse vegetale din România către Federația Rusă au înregistrat, pe primele cinci luni din acest an, o creștere de 122% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce exportul de produse alimentare a urcat cu 71,4%.

Pe primele cinci luni din acest an, România a exportat în Rusia produse vegetale în valoare de 67,5 milioane de dolari, respectiv 55,9% milioane de dolari, semințe și fructe de 11,5 milioane de dolari.

Exportul de produsele alimentare către piața rusă în perioada ianuarie-mai a avut o valoare de 2,4 milioane de dolari, fiind exportate zahăr și produse zaharoase, cacao, preparate din legume și fructe, cereale, băuturi alcoolice, preparate alimentare diverse.

Pe primele cinci luni din 2014, produsele vegetale reprezintă 7,5% din total exporturi ale României pe piața rusă. De altfel, exporturile de produse vegetale au urcat în acest an pe locul 4 în top 10 al celor mai exportate produse pe piața rusă. Față de aceeași perioadă a anului trecut, exporturile de produse alimentare au crescut.

Schimburi comerciale româno-ruse de 4,98 milioane de dolari

Vânzările de vehicule reprezintă o treime din exporturile românești către Rusia, care au urcat anul trecut cu 500 milioane dolari, la 1,84 miliarde dolari, iar mașinile, aparatele și echipamentele electrice totalizează un sfert din livrări, în top figurând Dacia, ArcelorMittal, Michelin sau Danfoss, potrivit Mediafax.

La finele anului trecut, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Federația Rusă a atins aproape 5 miliarde de dolari, în creștere cu 12,7% față de 2012, din care exportul a fost de 1,84 miliarde de dolari, cu 36,1% peste 2012, iar importul a fost de 3,15 miliarde de dolari, în urcare cu 2,5% comparativ cu 2012.

Soldul balanței comerciale a fost de -1,3 miliarde de dolari, în scădere cu 24%, ceea ce plasează însă Rusia pe poziția a șaptea în topul statelor care au contribuit la deficitul comercial.

În 2013, comerțul bilateral româno-rus a înregistrat o creștere cu +12,74%. Exportul romanesc a crescut cu +36,14%, iar importul a urcat cu +2,45%. Soldul negativ pentru Romania a scăzut cu 24%.

Pe primele cinci luni din acest an a continuat creșterea comerțului bilateral cu 17,28%. Exportul românesc a crescut cu 23,47%, iar importul cu 13,24%. Soldul negativ pentru Romania a scăzut cu 6,13% , comparativ cu aceeași perioadă a anului.

„Exportul românesc (pe piața rusă) a atins cel mai ridicat nivel din momentul trecerii în comerțul bilateral la decontări în valuta liber convertibilă (1,8 miliarde dolari)”, potrivit Ministerului Economiei.

Un număr de 5 grupe de produse concentrează 81,7% din exporturile românești în Federația Rusă, potrivit datelor statistice de la sfârșitul anului 2013.

Aproximativ 60% din exportul românesc actual pe piața rusă îl constituie produse cu valoare adaugată ridicată, respectiv componente auto -33,8% și produse din grupa mașini, utilaje, echipamente mecanice și electrice – 25,7%.

Produsele agroalimentare se regăsesc pe locul 8 în top 10 al categoriilor de mărfuri exportate de România către Federația Rusă.

Primele 10 grupe de produse exportate în 2013 de România în Rusia sunt:

1. Vehicule, aeronave, vase și echipamente auxiliare de transport (33,75% din total exporturi către piața rusă)
2. Mașini și aparate, echipamente electrice și părți ( 25,72%)
3. Produse ale industriei chimice și ale industriei conexe (12,38%)
4. Mărfuri și produse diverse (mobila, jucarii, jocuri) (5,08%)
5. Metale comune și articole (fonta, fier, otel, aluminiu) (4,85)
6. Materiale plastice și articole, cauciuc (4,08%)
7. Lemn, cărbune de lemn, articole (3,98%)
8. Produse ale regnului vegetal 2,8% / valoare totală 51,56 milioane dolari (respectiv: fructe 1,5 milioane dolari, cereale 45,6 milioane dolari, semințe și fructe 4,4 milioane dolari)
9. Pastă de lemn 1,69%
10. Instrumente si aparate optice, medico-chirurgicale 1,59

sursa Ministerul Economiei

Dragoș Frumosu: România exportă sporadic produse agroalimentare în Rusia

Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoș Frumosu, este de părere că decizia Federației Ruse de a interzice exporturile de produse agroalimentare din Uniunea Europeană nu va afecta prea mult firmele din România.

„Decizia poate să reprezinte o pierdere atât pentru comercianți, cât și pentru statul român. Dar România exportă doar sporadic produse agroalimentare în Rusia”, a declarat Dragoș Frumosu, care a adăugat că „problemele politice nu au legătură cu schimburile comerciale”.

În ce privește interzicerea de către Rusia a exportului de carne de vită din România, reprezentantul FSLIA spune că România nu are capacitatea de a exporta carne de vită.

„În România nu sunt ferme de vite pentru carne, ci ferme de vite pentru lapte. Abia de curând se pune accent și la noi pe creșterea vitelor pentru carne. Dar decizia este numai un pretext. Politic, scandalul pleacă de la Republica Moldova. Puteau să vină din Republica Moldova produse în România și apoi să fie exportate în Rusia, dar nu sunt cantități mari”, a încheiat Frumosu.

România a impus sancțiuni economice împotriva Rusiei? Răspunsul MAE

La nivelul Uniunii Europene au fost adoptate măsuri restrictive la adresa Federației Ruse, acesta fiind un proces declanșat ca urmare a acțiunilor ilegale ale Rusiei în Ucraina, în mod special de anexarea ilegală a Crimeii, parte integrantă a teritoriului ucrainean. Măsurile restrictive adoptate reflectă gravitatea actelor Federației Ruse, care a încălcat în mod flagrant principiile fundamentale ale dreptului internațional.

„România a contribuit, încă de la începutul acestui proces, la formularea unui răspuns european unitar. România a susținut, din punct de vedere politic, introducerea fazei a treia a sancțiunilor la adresa Rusiei, și a pledat constant pentru coordonare în cadrul UE, precum și cu ceilalți parteneri internaționali, din dorința de a transmite un mesaj clar Federației Ruse, de unitate a comunității internaționale în sancționarea nerespectării dreptului internațional”, se arată într-un răspuns transmis de MAE pentru gândul.

La întrebarea dacă România a impus sancțiuni economice împotriva Rusiei, MAE ne-a transmis, prin Biroul de presă, că „partea română nu a decis, în mod unilateral, impunerea de măsuri restrictive la adresa Federației Ruse, măsurile restrictive constituind o acțiune a UE, adoptată în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comună, de către toate cele 28 de state membre UE, inclusiv România”.

MAE arată că lipsa unui angajament real al Federației Ruse pentru soluționarea pe cale pașnică a crizei din Ucraina și mai ales neutilizarea, în sens constructiv, a influenței pe care o deține asupra grupurilor insurgente/separatiste din regiunile estice ale Ucrainei, a condus la decizia șefilor de stat și de guvern din statele membre UE, din 16 iulie 2014, de a trece la adoptarea de sancțiuni țintite, inclusiv în domeniul economic.

Astfel, noile măsuri, care se adaugă restricțiilor de călătorie în spațiul UE si înghețării activelor deținute de anumiți oficiali ruși și de persoane care susțin activ acțiunile de subminare a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, au ca efect suspendarea activității/cooperării UE-Rusia în anumite domenii economice, primordial cel financiar, unde a fost restricționat accesul unor entități ruse cu capital majoritar de stat la piețele de capital, consideră MAE.

„Atât România, cât și celelalte state membre UE nu doresc diminuarea relațiilor economice cu Federația Rusă, însă aceste relații trebuie să se desfășoare în anumite condiții. Sancțiunile nu sunt îndreptate împotriva populației și a mediului de afaceri în general, ci doar împotriva persoanelor și entităților care au avut de beneficiat din și au sprijinit în mod activ anexarea ilegală a Crimeii și acțiunile de destabilizare a situației din Ucraina, amenințând astfel integritatea teritorială, suveranitatea și independența acesteia. Scopul urmărit este cel de a determina Rusia să oprească orice fel de sprijin – politic sau militar – pentru separatiștii din regiunile estice și să susțină planul de pace propus de președintele Ucrainei”, se arată în răspunsul transmis de MAE.

MAE, despre intezicerea exporturilor din UE și SUA: Decizia se află în analiza autorităților

„În ceea ce privește decizia Federației Ruse ca pe parcursul unui an să fie interzise sau restricționate operațiunile economice externe care presupun introducerea pe teritoriul Federației Ruse a anumitor produse agricole, materii prime și produse alimentare, provenind din state care au adoptat decizii de introducere de sancțiuni la adresa persoanelor juridice și/sau fizice ruse sau din state care s-au aliniat acestor decizii, Ministerul Afacerilor Externe subliniază faptul că aceasta se află în analiza autorităților române cu competențe în domeniu”, subliniază MAE.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe subliniază că măsurile detaliate în Decretul Federației Ruse privesc produse care fac obiectul politicii agricole comune și politicii comerciale comune, de competență exclusivă a UE, exercitată de Comisia Europeană, deci în afara competenței statelor membre.Interzicerea importurilor de carne de vită din România, considerată „nefondată”

„În ceea ce privește decizia anunțată a Federației Ruse de a introduce măsuri de restricționare temporară a importurilor de carne de vită din România, cu intrare în vigoare la 6 august 2014, Ministerul Afacerilor Externe se află în legătură cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, de la care se pot obține informații specifice detaliate. În baza celor deja prezentate de ANSVSA, rezultă clar că decizia părții ruse este nefondată.

MAE consideră că Federația Rusă „nu se află în poziția de a „sancționa”, la rândul său, comunitatea internațională care a adoptat măsuri restrictive”, adăugând că „aceste măsuri au fost luate tocmai din necesitatea de a determina Federația Rusă să renunțe la acțiunile sale ilegale și să revină la calea dialogului constructiv”.

Care este miza confruntării

„Această criză geo-politică iese din registrul unor confruntări strict comerciale, economice. Miza este mult mai mare într-o confruntare geopolitică și analizele tip cost-beneficiu includ nu numai considerente economice. Aici se verifică și anduranța, robustețea sistemelor mari. În cazul UE se verifică gradul ei de coeziune și capacitatea de a se mobiliza în situatii extreme. Vedem ca Rusia deja caută soluții alternative de aprovizionare cu alimente și amatori există. Așa cum caută să-și diversifice piețe către care să livreze resuse energetice. Avem și dosarul energiei, care este și el extrem de complicat”, este de părere profesorul de economie Daniel Dăianu.

În opinia lui, fără o lamurire de natură strategică, geopolitică a situatiei din Ucraina, dinamica sancțiunilor va continua.

” Și nu trebuie sa neglijăm și alte riscuri geopolitice pentru Europa -mă refer la ce se intâmplă în numeroase țări arabe, la confictul dintre Israel și palestinieni (Hamas), la evenimentele din Irak și Afganistan. Fapt este că se întinde dezordinea în jurul granitelor UE. Sub aceste auspicii, care includ și persistenta crizei financiare/economice, își va începe activitatea noua Comisie la Bruxelles”, conchide profesorul de economie.

UE își rezervă „dreptul de a adopta măsuri” după sancțiunile impuse de Rusia

Uniunea Europeană a anunțat joi că își rezervă „dreptul de a adopta măsuri” împotriva Moscovei, după decizia „clar politică” a autorităților ruse de a interzice pentru un an majoritatea produselor alimentare provenind din Europa și Statele Unite, relatează AFP, citată de Mediafax.

„După evaluarea completă de către Comisia Europeană (CE) a măsurilor luate de Federația Rusă, ne rezervăm dreptul de a adopta măsurile adecvate”, a afirmat Frederic Vincent, un purtător de cuvânt al CE.

Premierul rus, Dmitri Medvedev, a anunțat joi că Rusia a decretat o „interdicție totală” pentru majoritatea produselor alimentare provenind din țările europene și din Statele Unite, ca răspuns la sancțiunile occidentale împotriva Moscovei.

Această interdicție se referă la carne de vită, porc, pasăre și pește, precum și la brânză, lapte, legume și fructe provenind din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada și Norvegia.

Anual, Federația Rusă importă din UE fructe și legume în valoare de 2 miliarde de euro, și produse alimentare și agricole în valoare de un miliard de euro.